Danut Moldovan

Doar dupa ce pierzi , incepi sa pretuiesti?
Ce ai avut, cine a fost aproape de tine?
In zilele negre cu clipe grele?
Unde nu credeai ca o sa mai scapi de ele?
Ea era linistea din furtuna
Ea era soare si luna
Vocea ei era melodia preferata
Pe care nu o ascultai doar o data
Chipul ei era opera unui artist
Care n-a fost nicioadata trist
Parfumul ei era ca un drog
Care te ametea pe loc
Ochii ei doua unversuri separate
Pe care le vizitai intr-o noapte
Trupul ei din note muzicale era fomat
Pe care toata noaptea le-ai fi cantat
Acum ploaia iti bate-n fereastra
Stai si te gandesti daca-i bucuroasa
Ea a spus candva: "Timpul le rezolva pe toate!"
Le rezolva dar nu peste noapte ...